În județul Buzău există mai multe masive calcaroase formate din cochilii de scoici fosilizate și cimentate. Carierele de calcar subterane din zonele Năeni, Pietroasele sau Ciuta datează de mai bine de două milenii, fiind folosite în primul rând la extragerea pietrei pentru construcții sau pentru producerea varului. Câteva dintre aceste galerii subterane pot fi explorate. (min. 1.5 km distanță în linie dreaptă)

Calcarul cochilifer poate fi considerat o pagină de istorie, conținând la vedere organisme marine fosilizate, cimentate în nisipul în care au trăit acum milioane de ani. În arealul Pietroasele – Breaza vechile galerii romane de exploatare a calcarului au fost închise, zona devenind de câțiva ani încoace sit arheologic. Sus, spre Releul din vârful dealului Istrița, încă există câteva vechi galerii lungi și întortocheate, parțial prăbușite și aproape imposibil de reperat fără ajutor local.

Singura carieră de calcar funcțională din Buzău se află la Năeni. Este o exploatare de suprafață, de dată recentă. În zona dealului Ciolanu carierele de calcar au fost demult abandonate. Schitul Cetățuia, aflat în vârful acestui deal, este așezat pe un labirint de grote artificiale din care, de mai bine de 2000 de ani încoace, se tot extrage piatră. În anii comunismului s-au scos blocuri mari, pentru Tabăra de sculptură Măgura sau s-a exploatat masiv pentru Casa Poporului, Metrou și alte importante obiective ceaușiste. Pe scuns, localnici din Ciuta vizitează și astăzi vechi galerii părăsite în căutare de piatră, pe care o extrag rudimentar, cu baroase, răngi și pene metalice, la lumina lămpii cu carbid.

o parte dintre carierele de calcar pot fi explorate