Tescovina este un produs secundar al procesului de producere a vinului. Sub denumirea de tescovină este cunoscut amestecul de pielițe, semințe și pulpă rămas după presarea strugurilor pentru obținerea mustului. Rachiul obținut prin fermentarea și distilarea acestui amestec rămas după stoarcere se numește tot tescovină.

Tescovina o știm şi sub numele de borhot, boștină, boască etc. Conţine în mare parte părţile solide ale strugurelui ca: pieliţe, sâmburi, resturi de pulpă şi ceva must. În anumite cazuri chiar şi partea lemnoasă a ciorchinelui. Cantitatea de tescovină obţinută variază în funcţie de soiul strugurilor şi sistemul de presare. Tescovina trebuie pusă la fermentare imediat după obţinerea ei. În caz contrar alcoolul din ea începe să se evapore şi apare fenomenul de oţeţire. Sunt cunoscute două sisteme de prelucrare: prin fermentare directă sau prin extragerea sucului şi fermentarea acestuia. Ambele fiind laborioase, se folosesc în sistemul industrial. Pentru producătorul casnic, se preferă fermentarea tescovinei în adaos cu apă caldă şi 1 kg de zahăr/butoi. Se amestecă bine conţinutul şi se pune la fermentat ca la orice rachiu.

Tescovina rezultată în urma presării ciorchinilor cu partea lemnoasă cu tot, va avea un gust ierbos, înţepător, astringent, care chiar prin învechire nu va dispare complet. Din acest motiv este de preferat ca strugurii pentru vin să fie trecuţi la presare numai după desciorchinare. În cazul strugurilor roşii sau negri este absolut obligatoriu, conţinutul de tanin fiind ridicat.

Câte un cazan de rachiu se găsește în majoritatea gospodăriilor, la fel tocitori (zăcători) și lemn de foc. Când n-ai propriul cazan, te duci cu materia primă să faci rachiul la povarnă. Asta-i distileria din sat, unde mergi cu zeama ta, ca la moară cu boabele, și te întorci cu rachiul.

Învechirea (maturarea) rachiului de tescovină se face de obicei în butoaie din stejar. Dacă il ţii mai mulţi ani în butoi devine mai uleios, se colorează și câștigă în grade. În lipsa butoaielor se pot folosi damigene din sticlă, în care se poate introduce câte o crenguţă de stejar curăţată de scoarţă, pentru culoare şi gust. Unii producători fac adaosuri cu miere de albine, mai ales de tei. Timpul minim de maturare este de șase luni.

alambic tescovina