Căpşunica este un soi încă foarte răspândit în gospodăriile din România. Pe numele ei real Isabella, nu este un soi autohton, așa cum s-ar putea crede. Căpşunica are origini americane, soiul fiind menționat cu mai bine de 200 de ani în urmă în Carolina de Sud. Numele de Căpșunică i se trage de la aroma puternică de căpşuni, atât a strugurilor, cât şi a vinului. În secolul al XIX-lea Isabella ocupa vaste regiuni viticole din Europa. Prezența ei pe bătrânul continent avea motive justificate. Pe de o parte, aroma intensă de căpşuni a făcut ca vinul să placă la o categorie foarte largă de consumatori (atunci s-a născut Fragolino în Italia). Pe de altă parte viticultorii l-au adoptat masiv, fiindcă soiul s-a dovedit cu o foarte bună rezistenţă la boli, dăunători şi îngheţ.
Strugurii și vinul
În zona noastră, strugurii de Căpşunică ating maturitatea la începutul lunii octombrie. Vinul de Căpşunică are nuanţă roz, este apos, uşor acidulat, însă, dacă este bine făcut, e deosebit de savuros. Este considerat de specialişti ca fiind de calitate inferioară, însă aroma sa şi alcoolizarea slabă îl menţin în preferinţele multora, fiind încă prezent pe mesele românilor, mai ales de sărbători.
Filoxera
Cronicarii susţin că Filoxera, micuța insectă care a distrus toate viile din Europa la sfârșitul secolului al XIX-lea, a fost adusă din Statele Unite odată cu soiurile hibride, printre care Isabella. Pentru a se reface podgoriile a fost nevoie ca, ulterior, tot din America, să se aducă rădăcini rezistente la acești dăunători. Infestarea cu Filoxera, care a dus la dispariția soiurilor europene, a fost motivul pentru care a fost interzisă cultivarea Căpșunicii și producerea vinului în multe țări europene cu tradiție viticolă. Franța și Italia au fost primele, încă din anii 30 ai secolului trecut. Ceva mai recent, în 1979, Comisia Europeană a interzis şi ea soiurile hibride. România a avut termen până în 2015 să desființeze culturile mai mari de 1000 mp.
Metanolul
Cercetări mai recente au dovedit că vinul de Capșunică, slab calitativ, este un pericol pentru sănătatea consumatorilor. Legislația europeană definește soiurile interzise, subliniind că, prin însușirile lor biologice sau tehnologice, influențează în mod negativ calitatea produselor vitivinicole. Se menționează că unele dintre ele conțin o mare cantitate de alcool metilic toxic pentru organism, au gust puternic de naftalină și fenol, sunt slab alcoolice, au o culoare instabilă și sunt predispuse la oțetire. În vinurile din viță de vie hibridă conținutul de alcool metilic este de aproximativ cinci ori mai mare decât în vinurile obișnuite, obținute din vițe nobile.
Piața neagră
Scoaterea Căpșunicii în afara legii a crescut cererea pe piață, așa că acest vin a ajuns să fie vândut la negru în toată Europa, fiind considerat un sortiment ideal de servit la desert. Puținii producători autohtoni rămași pe piață își vând Căpșunica prin târguri sau la evenimente restrânse cu 2-3 euro/litru.
