Locuința rupestră scobită în Piatra Șoimului de pe Dealu Mare, astăzi un interesant și neștiut monument istoric, a fost locul ales de monahul Ambrozie de la Mănăstirea Ciolanu pentru a trăi în sihăstrie după întoarcerea sa de la Sf. Munte Athos. Atenție! Drumul de acces spre chilia lui Ambrozie nu este amenajat. (4.5 km distanță în linie dreaptă)
În Piatra Șoimului, la doi pași de vârful Istrița, într-un povârniș de calcar există o ascunzătoare foarte veche, pe care tradiția o socotea un loc de refugiu pentru fetele Doamnei Neaga și ale domnitorului Constantin Brâncoveanu. Mai mult de cinci decenii a stat Ambrozie Rizea în această grotă, mărind spațiul existent și amenajând cu multă trudă accesul în chilie. Pustnicul și-a câștigat existența împletind coșuri, altoind pomi sau lucrând cu ziua în podgoria stațiunii viticole din Pietroasele. Locuitorii satelor din jur trecuți de vârsta de 60 de ani încă și-l amintesc pe Ambrozie și povestesc despre el. Tănase M. Rizea, viitorul pustnic Ambrosie (15.12.1889 – 13.09.1980) s-a născut în comuna Breaza și a fost înmormântat tot acolo. Până de curând devastată, chilia lui Ambrozie a căpătat astăzi un aspect decent prin grija preotului Mihail Milea.
Cu mult timp înainte de a-i deveni refugiu lui Ambrozie, ca răspuns la celebrul chestionar întocmit de Alexandru Odobescu, învățătorii P. Radu și Petru Duță formulează în 1874 următoarea informare privind istoria satului Vispești: În locul Piatra Șoimului se află pietre decăzute, săpate din neamurile de demult …pe muntele Istrița. În proiectul de campanie pentru explorațiuni arheologice în districtul Buzău, Odobescu marchează locul pentru a fi cercetat.